Până nu demult aveam  doar 2 adevăruri: unul al meu şi unul al tău. Şi oricât de mult am căutat un punct comun între cele două, nu am găsit ...

Iară încep cu dedicaţii emoţionante?

NUUUU!

 De fapt, continui cu un alt adevăr (am să folosesc cuvântul acesta cam des în această postare, aşa că te voi ruga să mă scuzi).

Adevărul meu parcurge un drum lung, anevoios, plin de obstacole ... Eu, în toată naivitatea mea, caut iubirea ... iubirea adevărată. Odată, acum vreo 2 ani, am crezut că am găsit-o. Am încercat să ţin de ea cu toată puterea, dar ... mi-a scăpat printre degete ... precum nisipul. Din laşitate, din neştiinţă, din frică, din ... nu ştiu, dar am pierdut-o. Am pierdut zâmbetul care mă trezea de dimineaţă, am pierdut ochii care mă faceau mereu să merg mai departe, am pierdut persoana care ... mă făcea să simt iubire. Toate au mers mână-n mână şi s-au înţeles şi ... am rămas goală pe dinăuntru, dar cu o puternică nevoie de a avea pe cineva căruia să îi pese de mine, să ştiu că îmi spune noapte bună, că ... am crezut că mă pot refugia în asta, doar având o astfel de persoană lângă mine. Am greşit. Greşesc. Adorm în gând cu altcineva, visez că poate ,cândva, undeva ...

Înţelegi?!?!

Adevărul tău ... ei bine ... văzut din prisma mea este că ... şi tu cauţi tot o iubire adevărată. Odată ... de mult ... îmi amintesc perfect că era 13 aprilie ... venisem din Bucureşti entuziasmată, cu noi vise, ... aveam intenţia de a ţi le împărtaşi ... nu am mai avut cui . Din punctul meu de vedere, te-ai grăbit. Te-ai grăbit ... te-ai grăbit să te refugiezi în comoditate şi asta ţi-am spus-o de multe ori şi o să o repet atâta timp cât voi putea. Nu ştiu exact dacă în ziua aia mi s-a prăbuşit cerul sau s-a învârtit pământul cu mine  ! Ştiu doar că am simţit cum tot ce simt se transformă în ură şi ... dacă te aveam lângă mine te omoram. Ştii care e faza? Că nu am reuşit să te înţeleg multe luni ... nu reuşeam să văd de ce mi-ai luat visele, de ce ai minţit, de ce te-ai purtat aşa urât, de ce ...de ce tot?

Adevărul tău este că în spatele omului dur, eşti cel mai sensibil ... şi, doamne! Cât de bine poţi să maschezi lucrurile!!!!!! Dar ai ştiut vreodată că eu ador detaliile? Toate detaliile? Eu, faţă de tine, nu pot ascunde nimic. Când sunt suparată, sunt supărată şi plânggggg!!! Când sunt fericită ... e de ajuns să te uiţi cum îmi sclipesc ochii de fericire ... Dar tu ... tu eşti greu de citit ... Tu ... eşti învelit în frică. Tu eşti acoperit de : Şi dacă fac aşa, apoi ce o să se întâmple? Şi dacă ... nu o sa fie bine? NU, iubitule. Nu asta e gândirea , ci asta : mereu va fi bine atâta timp cât ceea ce vrei, vrei cu adevărat.

Adevărul nostru: adevărul nostru este încă în sufletele noastre ... chiar dacă, practic, fiecare are un drum. Şi dacă acum am un drum ... ce? Mă pot roti şi întoarce cum vreau eu! Pentru iubire ... tragi şi linii curbe, şi frânte şi tot ce se poate ...