O plimbare de neuitat

De mult tânjeam după romanul lui Nicholas Sparks, "O plimbare de neuitat". Am pornit într-un fel cu stângul, căci văzusem înainte filmul. Am afirmat de multe ori şi am să continui să o fac: în general, cărţile sunt mult mai expresive decât o ecranizare a lor. Singurul exemplu "decent" pe care-l pot da este ecranizare romanului "Tess of the D'ubervilles", unde într-adevăr se respectă fiecare pas, fiecare detaliu, iar actorii se potrivesc de minune cu personajele respective.

*

Are câteva puncte slabe: pe de o parte, ritmul este cam alert, nelăsându-l pe cititor să asimileze întâmplările ce au un înalt nivel emoţional, iar pe de altă parte anumite secvenţe sunt lăsate pur şi simplu în aer sau dacă nu, sunt povestite rapid, în câteva rânduri banale, care lasă impresia de faptul că autorul le-a adăugat doar pentru ca lectorul să fie cât de cât mulţumit.

Una peste alta ... a reuşit să mă emoţioneze, chiar dacă ştiam cum se va termina. Merită citit, mai ales că lectura este una uşoară ... probabil în maximum 2 ore este gata.

*

"La şaptesprezece ani, viaţa mea s-a schimbat pentru totdeauna. În timp ce mă plimb pe străzile din Beaufort, patruzeci de ani mai târziu, gândindu-mă la anul acela din viaţa mea, îmi amintesc totul atât de clar, ca şi cum s-ar petrece încă în faţa ochilor mei."