sâmbătă, 16 aprilie 2011


Îţi aminteşti cum tânjea inima mea după clipa când vei reveni la mine?

Un comentariu:

Luminita Manescu spunea...

... cred că această artă poetică soresciană e cel mai bun răspuns:

Vânat

de Marin Sorescu

Mi-am adus în atelier stejarul falnic
Şi l-am spânzurat de un cui
Cu coroana în jos.
Cerul l-am legat cu un nor
În dreptul ferestrei.
Sub el, orizontal –
Am aşezat câmpia.
De la ciocârlii şi prepeliţe
Am păstrat numai câte-o aripă,
Celeilalte dându-i drumul să zboare.
Locurile rămase libere pe pereţi
Le-am umplut cu sentimente,
Împuşcate de mine în decursul anilor,
Cu bătăi de inimă.
Acolo unde nu se vede nimic e dragostea –
Un sentiment mai abstract.
În mijlocul atelierului am înălţat un munte
De lemn.
Problema care se pune acuma
E ca pe toate aceste mortăciuni
Să le fac să zâmbească.

Muzică


Get a playlist! Standalone player Get Ringtones